INTERVIU EXCLUSIV. Ar trebui să schimbăm ROBOR cu IRCC de teama ratelor tot mai mari? Economist-şef Raiffeisen Bank: ”Avem o inflație foarte înaltă care necesită dobânzi mult mai mari decât în ultimii ani”

Creșterea inflației și a dobânzii de referință sunt un fel de „Acarul Păun” al acestei perioade, nu doar pentru sectorul  bancar, ci pentru întreg mediu economic. Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, vorbește într-un interviu pentru Gândul despre marile provocări ale sistemului bancar din această perioadă – plusuri, minusuri, vulnerabilități și repercusiuni -, care se simt implicit în buzunarul oamenilor.

Specialistul atrage atenția că principala preocupare în momentul de față este creșterea inflației, și nu numai în sectorul bancar, ci în mediul economic, în general.

”Avem un puseu inflaționist foarte puternic, o creștere masivă a prețurilor la energie care au antrenat creșteri și alte prețuri. Suntem deja la efecte de runda a doua și avem o inflație foarte înaltă care necesită dobânzi mai mari, mult mai mari decât ne-am obișnuit în ultimii ani. În contextul ăsta, evident că și la nivelul debitorilor există o presiune pe capacitatea de rambursare”, punctează Ionuț Dumitru.

În contextul tendinței de creștere a ratei inflației, prognozate și de BNR pentru tot 2022, și cu un indice ROBOR care a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimii nouă ani, mulți români care au credite s-au întrebat dacă nu ar fi mai bine să ceară o schimbare a contractului pentru a trecere de la ROBOR la IRCC (indicele de referință pentru creditele consumatorilor). Conform OUG 19/2019, clienții pot să ceară înlocuirea indicelui ROBOR cu IRCC.

Subiect a suscitat diverse interpretări și discuții în ultima perioadă. Ce înseamnă aceste două concepte și cât de înțeleaptă este o astfel de decizie explică Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, în interviul pentru Gândul.

„La un moment dat, se va apropia și IRCC de dobânzile de astăzi„

„Ideea este următoarea: IRCC și ROBOR sunt două concepe complet diferite. IRCC nu reflectă o anumită maturitate. Spre exemplu, în contractul de credit, dacă este legat de ROBOR, este ROBOR la o anumită maturitate, la o lună, la trei luni, la șase luni. Este ROBOR pentru o perioadă definită pentru o anumită scadență. IRCC nu reflectă acea scadență, fiind o dobândă medie a pieței monetare, medie-ponderată cu volumul tranzacției efectuate în respectiva zi.

Adică, dacă astăzi se fac mai mult overnight sau scadențe mai mici, nu prea are legătură, să zicem cu ROBOR-ul la trei luni. Ce spun este că IRCC-ul este dobânda medie ponderată a unui mix de scadențe. În general, scadențele care influențează cel mai mult IRCC- ul sunt scadențele scurte. Acum, IRCC-ul, tehnic vorbind, este implementat cu o întârziere de șase luni. Adică, acum, avem un IRCC care se aplică în contractele de credit de la sfârșitul anului trecut.

De aceea, IRCC-ul respectiv este încă mic. La un moment dat, și IRCC-ul va ajunge să fie la nivelul curent de astăzi al dobânzilor în piață. El încă reflectă condițiile de lichiditate foarte abundente de anul trecut, pentru că încă avem referința de anul trecut la IRCC. Dar, la un moment dat, se va apropia și el de ROBOR-ul de astăzi sau de dobânzile de astăzi”, spune Ionuț Dumitru.

„La companii, avem o rată de creștere destul de înaltă a creditării”

Cu toate că sistemul bancar, ca de altfel întreg sistemul economic, trădează multe fisuri, accelerate și de contextul politic internațional, Ionuț Dumitru susține că, paradoxal, cifrele arată o accelerare a dinamicii creditării.

„Dacă ne uităm pe sectorul bancar, ultimele cifre care s-au publicat zilele trecute, aferente lunii aprilie, arată o crește bună a creditului, 1,1% față de luna martie, gospodăriile populației, 0,8% creditele în lei. Deci, aș spune că este creștere destul de bună. Chiar se vede o accelerare a dinamicii creditării per total, în special pe componenta de companii avem o rată de creștere destul de înaltă.

De exemplu, creditele în lei către companii au crescut în aprilie față de aprilie anul trecut cu 27%. Iar pe creditele în valută, creditele către companii au crescut cu 17%. Per total, creditul a crescut în luna aprilie față de aprile anul trecut cu 15,8%, ceea ce mie mi se par cifre destul de bune”, a explicat economist-şef al Raiffeisen Bank.

Despre amânarea ratelor bancare: „Ar avea sens dacă este un șoc temporar, dar nu este”

În timp ce în Coaliție s-a decis o nouă amânare a ratelor la credite cu până la nouă luni, bancherii recunosc că nu au auzit, până acum, despre acest moratoriu decât din presă.

Economistul-şef al Raiffeisen Bank susține că România trece printr-un ciclu de întărire a politicii monetare care se va întinde, cel mai probabil, pe mai mulți ani.

„O precizare importantă: nu am văzut nicio formă de moratoriu, doar ce am văzut și noi prin presă. Nu am niciun fel de detaliu legat de modul în care va apărea acest moratoriu. Dar, o precizare aș face totuși, apropo, de moratorii: nu știu cum arată, dar moratoriu în sine, așa cum a fost și în perioada aceea de pandemie, ar avea sens atât timp cât discutăm de un șoc temporar.

Adică, dacă avem o perioadă în care se manifestă un șoc tranzitoriu, cum a fost pandemia, dar și pentru a ușura plata ratelor la momentul respectiv, s-a implementat acest, să zicem, moratoriu. Oricum, sunt bănci care au în contractele de credit posibilitatea ca la un moment dat clientul să apeleze, să zicem, o formă de suspendare temporară a ratelor, pentru o perioadă definită de timp.

Pentru că pot apărea astfel de șocuri tranzitorii pe durata desfășurării unui contract de credit. Dar, încă o dată, ar avea sens atunci când discuți de un șoc de natură temporară, care se manifestă pentru câteva luni, după care dispare și plata ratelor se reia.

Acum, nu știu cum arată acest moratoriu în momentul de față, dar dat fiind faptul că ne așteptăm ca ciclul acesta de întărire a politicii monetare să continue o perioadă mai lungă de timp, este de așteptat ca peste un anumit timp, șase luni, un an de acum înainte, dobânzile să fie chiar mai mari decât în momentul de față. Adică nu este un șoc de natură tranzitorie.

Este un ciclu de întărire a politicii monetare care cel mai probabil va dura mai mult și se va întinde pe mai mulți ani de zile, dat fiind faptul că și inflația este așteptată să aibă o persistență destul de mare în anii următori. Dacă ne uităm la proiecțiile BNR, inflația rămâne în zona de două cifre până în a doua parte a anului viitor. Este așteptat ca și dobânzile să se stabilizeze la un moment dat mult mai înalt decât le avem în momentul de față.

Ideea este următoarea: noi am avut în ultimii ani dobânzi la minime istorice. De la un nivel extrem de mic pe care nu l-am mai văzut și mulți dintre noi nici măcar nu l-am fi anticipat, era absolut inevitabil că la un moment dat dobânzile vor începe să crească”, a mai spus Ionuț Dumitru.

Cine ar putea cere amânarea ratelor la bănci

Coaliţia de guvernare a decis „amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetăţenii şi companiile care se confruntă cu dificultăţi financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă“, această măsură fiind parte a unui pachet de măsuri sociale şi economice „Sprijin pentru România“, în valoare de 1,1 miliarde de euro, care ar urma să se aplice de la 1 iulie, după cum au anunţat premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, şi Marcel Ciolacu, preşedintele PSD.

După ce deciziile sunt luate în coaliţie, ele trebuie aprobate de Guvern pentru a fi aplicate de la o anumită dată. Decizia coaliţiei de guvernare PNL-PSD-UDMR vine după ce, pe parcursul lunilor martie/aprilie, s-auâ derulat o serie de runde de discuţii între bancheri şi autorităţi pe tema noului moratoriu pentru ratele bancare, în condiţiile noului context economic tensionat, agravat de războiul de la graniţă.

Bancherii nu au confirmat ajungerea la un acord privind forma noului moratoriu în privința ratelor bancare. În perioada pandemiei de COVID-19 a mai fost o decizie de amânare a ratelor bancare, în 2020 şi 2021.

Florin Cîțu: „Mi s-ar părea o chestie sinucigaşă…”

Florin Cîțu, președintele Senatului, a explicat că situația economică actuală este complet diferită de contextul economic din timpul pandemiei de coronavirus, întrucât atunci dobânzile bancare erau în scădere, iar acum sunt în creștere.

„Este a treia oară când se anunţă. E complicat să faci acest lucru, dar nu este imposibil. Lucrurile sunt total diferite de pandemie. Atunci, dobânzile erau în scădere, acum sunt în creştere. Din partea băncilor ar însemna costuri foarte mari, din partea clienţilor ar însemna sume oarecum sinucigaşe.

Să nu plăteşti azi ratele cu dobânzi mai mici, dar să le plăteşti cu dobânzi mai mari în viitor, mi s-ar părea o chestie sinucigaşă, dar fiecare decide cum doreşte. Atunci a fost o decizie la nivelul UE. (…) Această decizie nu există astăzi şi va fi mai complicat. Este bizar. (…) La următorul BEx (al PNL – n.r.), vom pune pe tapet aceste măsuri”, spunea Florin Cîțu.